Factori legați de proprietățile materialelor
- Tip de rășină de bază: rezistența la îmbătrânire variază semnificativ între diferitele materiale plastice-la temperatură ridicată; de exemplu, durata de viață a materialelor plastice-de înaltă performanță, cum ar fi PPS și PEEK, o depășește cu mult pe cea a PP sau ABS standard.
- Defecte structurale chimice: situsurile vulnerabile din lanțul molecular-cum ar fi legăturile duble nesaturate, ramurile sau grupările carbonil-sunt mai susceptibile la atacul de către factori externi, accelerând scindarea lanțului molecular.
- Sistem de aditivi: Includerea de aditivi precum antioxidanți, absorbanți UV și stabilizatori de lumină determină în mod direct rezistența la îmbătrânire a materialului; absența acestor aditivi îi poate scurta drastic durata de viață.
- Umpluturi și agenți de întărire: armătura cu fibră de sticlă poate îmbunătăți rezistența la căldură, în timp ce materialele de umplutură precum carbonatul de calciu pot accelera procesul de foto-îmbătrânire.
Factori externi de mediu
- Îmbătrânirea termo-oxidativă: expunerea prelungită la temperaturi ridicate combinată cu oxigen accelerează auto-oxidarea lanțurilor moleculare; când temperaturile depășesc cu mult limita de toleranță a materialului, rata de îmbătrânire crește exponențial.
- Îmbătrânirea foto-: energia UV poate rupe direct legăturile chimice C{-C și C-H din moleculele de plastic, declanșând oxidarea-reacției în lanț care face ca materialul să îngălbenească, să devină fragil și să sufere cretare la suprafață.
- Îmbătrânire hidrolitică: Moleculele de apă atacă și rup lanțurile moleculare; rata de hidroliză crește semnificativ în medii acide sau alcaline, ducând la o scădere bruscă a rezistenței materialului.
- Alți agenți de mediu: Factori precum ozonul, mediile chimice acide sau alcaline și microorganismele pot acționa sinergic pentru a accelera îmbătrânirea și degradarea materialului.